Am primit o palma, aaaa o leapsa de la Manu: top 5 filme preferate, si imi dau seama ca mai bine imi dadea o palma pe bune ca mie atatea filme faine mi-au placut, incat nu-mi mai aduc amintea acum niciunul ;)) mai ales sa fac si un top 5 ale lor!
Hmm, dar sa nu disperam zic, si sa incepem incet-incetisor cu filmul filmelor ever made:
Underground – Emir Kusturitza – REGAL! Povestea are loc in timpul celui de-al doilea razboi mondial, decorul principal fiind o fabrica de arme amenajata sub pamant (Underground!) in Serbia, mesajul regizorului sarb fiind indreptat inspre naivitatea cu care-si urmeaza poporul sarb conducatorii: bastanii care cumparau arme de la aceasta fabrica nu le mai mentioneaza lucratorilor din subteran ca razboiul s-a terminat, asa ca acestia continua sa produca in continuare arme crezand ca sunt necesare pentru a sustine razboiul. 50 ani mai tarziu, devenind intr-un final suspiciosi, sparg zidul ce-i delimita de lumea de sus, doar ca sa-si dea seama ca de fapt nu au fost mintiti: razboiul continua..
Mircea cel Batran - o capodopera istorica a lui Sergiu Nicolaescu. Este genul de film cu care am crescut, este genul de film care imi produce fluturi in stomac si nu din cei roz cu inimioare, ci din cei cu aripi luuungi si ferme - cand vad imaginile cu „oastea otomana cata frunza cata iarba“ cum n-are nicio sansa in fata curajului nebun al "ghiaurilor" condusi de Mircea. Aici apare si Vlad Tepes vazut in ipostaza de copil extrem de ager si inteligent, nepotul preferat al lui Mircea, care are o replica demna de viitoarea lui „pasiune“ pentru hoti, cand vede o scenea in care un talhar este pus sa plateasca pentru fapta sa: „trebuia tras in teapa! “ Prima oara cand l-am vazut aveam 10 ani. Am fost cu mama la cinema, si ea o fanatica convinsa a istoriei tarisoarei noastre. Mama plange cand aude imnul Romaniei, oriunde, oricand!
Mircea cel Batran - o capodopera istorica a lui Sergiu Nicolaescu. Este genul de film cu care am crescut, este genul de film care imi produce fluturi in stomac si nu din cei roz cu inimioare, ci din cei cu aripi luuungi si ferme - cand vad imaginile cu „oastea otomana cata frunza cata iarba“ cum n-are nicio sansa in fata curajului nebun al "ghiaurilor" condusi de Mircea. Aici apare si Vlad Tepes vazut in ipostaza de copil extrem de ager si inteligent, nepotul preferat al lui Mircea, care are o replica demna de viitoarea lui „pasiune“ pentru hoti, cand vede o scenea in care un talhar este pus sa plateasca pentru fapta sa: „trebuia tras in teapa! “ Prima oara cand l-am vazut aveam 10 ani. Am fost cu mama la cinema, si ea o fanatica convinsa a istoriei tarisoarei noastre. Mama plange cand aude imnul Romaniei, oriunde, oricand!
O lume nebuna, nebuna, nebuna - la fel, un film (alb-negru) al copilariei mele, imi aduc aminte ca m-am rostogolit de ras cand l-am vazut, o comedie cu niste indivizi care afland despre existenta unei sume mari de bani ascunse intr-un loc incep sa se manance intre ei pentru a ramane fiecare dintre ei singurii posesori ai imensei averi. Demential filmul!
The Beach - cu Leonardo di Caprio – mesajul filmului este incredibil de realist: “ traim intr-o continua cautare a fericirii, iar atunci cand o gasim, ne bagam picioru‘ in ea, serotonina!
Pretty Woman – ahh, ce film romantic si frumos! Ah ce poveste savuroasa! Replica preferata este cea in care el ii propune sa-i cumpere un apartament ca sa poata sa-i faca vizite conjugale mai dese, evitand bineinteles o oficializare propriu-zisa a relatiei, iar ea ii spune “ this is only geography!“.
Multam fain Manu, chiar am revazut cu ocazia asta bucati din filmele mele preferate, o s-o dau mai departe acum: Andreea, Cristi, Robert..
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu