Heeei, da' sunt bine!

Trebuie să-mi schimb  scurta prezentare de pe homepage. NU, nu mai am 30 de ani, NU, nu mai sunt proaspăt căsătorita, sunt tot proaspătă ofcourse :P dar proaspăt divorțată. DA tata a acceptat ideea, și restul de “DA”-uri rămân și ele frumos în picioare. Avem două “NU"-uri și 3 “DA” -uri, deci tot pe plus sunt ;) 

Dar de ce faceți fața asta tristă? Primul gest pe care îl văd când zic cuiva că am divorțat este un cap plecat ușor spre umăr plin ochi de compasiune, ochi mici, buze lipite și o exclamație tristă: oooooh, îmi pare rău.. dar mie nu-mi pare rău, nici lui. Noi suntem fericiți așa. Am fost de mână la Primărie “să declarăm căsătorie”..anulată :)). Evident există acolo un mic sâmbure de simț al eșecului dar îl gestionăm bine, e jos undeva.  Nu-l udăm prea tare ca să nu crească și aia e! E acolo și atât, nu ne ține în loc, mergem înainte! Da, puțină nostalgie, bagaj imeeeens de amintiri, dar îmi place să mă hrănesc cu mâncare și nu cu amintiri - fie ele frumoase sau triste. Viața este înainte nu înapoi. 

Uite așa o să fac de acum :)

PS: Multumesc colegului Claie pentru poza :D